Mi-a venit ideea acestui post citind mai deunazi acest articol. Si cum orice bratara isi are naşul, m-am pus pe meditat. Am incercat sa-mi dau seama, in primul rand, ce rol au bratarile pe timp de toamna/iarna, adica in acele zile in care bratele umbla mai mult imbracate si incheieturile mainii mai mult invelite. E clar ca bratara de toamna trebuie sa fie mai curajoasa si mai barbata decat cea de vara. Pentru ca una e sa stai comod, cu margica la soare si sa te vada lumea fara niciun efort, in orice moment, si alta e sa te lupti pentru un loc in fata si sa supravietuiesti incercarilor repetate ale "sefei" de a te acoperi cu maneca puloverului.
Asa ca bratara de toamna isi contureaza profilul prin natura activitatii sale:
- rezistenta (pentru ca-ti trebuie stamina din plin sa lupti cu mansonul ala pufos si pacatos)
- evidenta (pentru ca mana a devenit un teren ostil, pe care trebuie sa-ti impui prezenta)
- in culori tomnatice (ca sa-i aduci aminte purtatoarei ca tomana e frumoasa, chiar si cand plange in hohote langa cizmele ei patate de noroi) sau clasicele auriu si bronz (ca sa-ti faci "sefa" eleganta chiar si cand are nasul infundat prin cotloanele fularului)
- grea (pentru ca altfel nu vei convinge maneca aia mitoasa sa te asculte)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu